Alege sensul dorit: dans -substantiv neutru dans -temporar

dans definitie

dans (dánsuri), s. n. – Joc, mișcări ritmice ale corpului omenesc. – Var. danț (înv.). Fr. danse; var. cu fonetismul it. danza, cf. germ. Tanz.Der. dansa, vb. din fr. danser; dansant, adj. (care poate fi dansat; urmat de dans); dansator, s. m. (om care dansează; balerin); dansatoare, s. f. (femeie care dansează; balerină); dănțui, vb. (a dansa); dănțuitor, s. m. (dansator; balerin); dănțuitoare, s. f. (dansatoare); dancing, s. n. (local unde se dansează), din engl. dancing, pronunțat dansing și vulg. danțing. substantiv neutrudans

DANS s.n. Serie de mișcări ritmice, expresive ale corpului, executate în tactul unei melodii. [< fr. danse, cf. it. danza, germ. Tanz]. substantiv neutrudans

DANS s. n. gen artistic constând din mișcări ritmice, expresive, ale corpului, execuate în tactul unei melodii. (< fr. danse) substantiv neutrudans

*dans n., pl. urĭ (fr. danse, f.). Joc, mișcare cadențată și legănată a corpuluĭ după sunetu muziciĭ. – Vechi danț (d. it. danza, supt. infl. polonuluĭ taniec, tanca, rut. tancĭ). substantiv neutrudans

dans s. n., pl. dánsuri substantiv neutrudans

dans n. v. danț (= fr. danse). substantiv neutrudans

DANS, dansuri, s. n. 1. Ansamblu de mișcări ritmate, variate ale corpului omenesc, executate în ritmul unei melodii, de diferite tipuri. Dans ritual. Dans popular. Dans de caracter. Dans de salon. Dans modern. Dans clasic (sau academic) = formă de dans occidental care constituie baza tehnică a coregrafiei, a spectacolelor de balet etc. 2. Acțiunea de a dansa. Îi place muzica și dansul. 3. (În sintagma) Dans macabru = temă alegorică simbolizând egalitatea în fața morții prin reprezentarea unui schelet cu coasa în mână care dansează atrăgând oameni de diferite vârste și condiții sociale pe care îi omoară. 4. (În sintagma) Dansul albinelor = mijloc de semnalizare prin care albinele, făcând anumite mișcări, își comunică găsirea unei surse de hrană, direcția și distanța acestei surse. [Var.: (pop.) danț s. n.] – Din fr. danse. Cf. it. danza, germ. Tanz. substantiv neutrudans

DANS, dansuri, s. n. 1. Serie de mișcări ale corpului, plastice și ritmice, de formă definită, executate în tactul unei melodii și avînd caracter de artă sau de divertisment. Se reprezenta un fel de melodramă modernă cu muzică de harpă, cu flori multe, cu dansuri. CAMIL PETRESCU, T. I 76. Un dans cu figuri grațioase, pe care-l joacă perechi multe. G. M. ZAMFIRESCU, M. D. I 163. ◊ Dans popular v. popular. Dans de caracter v. caracter. 2. Acțiunea de a dansa. Am venit să te invit... la dans. C. PETRESCU, C. V. 196. Nadina ceru să danseze și dansul se generaliză fără să se ridice masa. REBREANU, R. I 220. Pe scaun doarme unchiul grav... Alături: dans și cărți de joc. ISAC, O. 74. – Variantă: (învechit și popular) danț (ISPIRESCU, L. 376, EMINESCU, O. I 102, TEODORESCU, P. P. 687) s. n. substantiv neutrudans

a face (pe cineva) un dans expr. a dansa (cu cineva). substantiv neutruaface

a lua la dans expr. (intl.d. polițiști) a interoga, a lua la întrebări (un infractor). substantiv neutrualualadans

salon de dans expr. (er.) spațiul dintre vulvă și anus. substantiv neutrusalondedans

a fi luat la dans expr. (intl.) a fi interogat, a fi luat la întrebări. substantiv neutruafiluatladans

dins și dîns (din dînsu, însu, ins), în loc dins-de-, dîns-de- (pron. dînz-de din pricina luĭ d), foarte de dimineață, cu noaptea'n cap, în zorĭ (Munt. vest): a te scula dins-de-dimineață. – În Munt. est dis-de- și des-de-, în Mold. des-de- (pop. dis-de-), pron. dez-de, diz-de. V. dînsu. temporardins

dâns pr. el (cu o nuanță emfatică): se mira toată lumea de învățătura dânsului ISP. [Contras din de îns]. temporardâns

dîns de V. dins. temporardînsde

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidans

dans  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dans dansul
plural dansuri dansurile
genitiv-dativ singular dans dansului
plural dansuri dansurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z