www.ReduPedia.ro
Definitie dandana - ce inseamna dandana - Dex Online

dandana definitie

dandaná (dandanále), s. f.1. Larmă, zarvă, tămbălău. – 2. Inconvenient, necaz. – Mr. dăndănă. Tc. tantana „strălucit, fastuos” (Roesler 591; Șeineanu, II, 154; Iordan, BF, VII, 229), cf. bg. dandana. REW 2469 dă acest cuvînt la rădăcina expresivă dand. substantiv feminin dandana

dandana, dandanale s. f. 1. întâmplare neplăcută; bucluc, încurcătură 2. zgomot mare, tărăboi 3. petrecere zgomotoasă substantiv feminin dandana

dandaná f. (turc. tantana, fast, pompă, paradă, solemnitate). Vechĭ. Tumult, alarmă: clopot de dandana. Azĭ. Fam. Tărăboĭ, tămbălăŭ, afacere încurcată și zgomotoasă: mutarea e curată dandana. A da de dandana, a da de belea, a da peste o mare încurcătură. substantiv feminin dandana

dandaná (fam.) s. f., art. dandanáua, g.-d. art. dandanálei; pl. dandanále, art. dandanálele substantiv feminin dandana

dandanà f. 1. (termen militar) alarmă, tumult: se auzia sunetul clopotului de dandana NEGR.; 2. tămbălău, tărăboiu: pe atunci nunta era dandana mare GHICA; 3. belea, boroboață: să umble în dandanale, judecăți PANN. [Turc. TANTANÁ, sbârnăit, sunet de instrumente]. substantiv feminin dandanà

DANDANÁ, dandanale, s. f. (Fam.) 1. Întâmplare neplăcută; belea, bucluc, încurcătură. 2. Zgomot mare, tărăboi; petrecere gălăgioasă. ◊ (Înv.) Clopot de dandana = clopot de alarmă. – Din tc. tantana. substantiv feminin dandana

DANDANÁ, dandanale, s. f. 1. Zgomot mare, zarvă, tărăboi, larmă; petrecere gălăgioasă. În casa învățătorului... dandanaua ține pînă la ziuă. STANCU, D. 422. Nunta era dandana mare. GHICA, S. 33. Pun clopotele-n mișcare Și fac mare dandana. ALECSANDRI, T. 904. ◊ (Învechit) Clopotul de dandana = clopotul de alarmă (care anunța o răscoală. o bătălie etc.). Se aude în culise clopotul de dandana și se văd viind prin munți mulțime de romîni înarmați. ALECSANDRI, T. II 12. Uneori cînd poporul se simțea asuprit și jignit în drepturile sale, se auzea sunetul clopotului de dandana. Atunci mahalalele își vărsa gloata peste oraș. NEGRUZZI, S. I 284. 2. Întîmplare plină de încurcături neplăcute; belea, bucluc. După o lună de zile, altă dandana... Îl văz pe Miai pe pătulul socrului, cu securea în mînă, izbea de lătrau cîinii pînă la capul satului. PREDA, Î. 116. De la el să fi auzit dandanale de mahala și de alegeri. M. I. CARAGIALE, C. 59. Și tu totuși ai crezut, grăi pomojnicul, căci altfel nu intrai în dandanaua asta. SLAVICI, O. I 390. substantiv feminin dandana

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului dandana

dandana   substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dandana dandanaua
plural dandanale dandanalele
genitiv-dativ singular dandanale dandanalei
plural dandanale dandanalelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z