damf definitie

damf (-fúri), s. n. – 1. Presiune, mai ales exercitată de unele gaze. – 2. (Arg.) Curaj, avînt. Germ. Dampf „vapor” (Iordan, BF, VII, 225). substantiv neutrudamf

DAMF s.n. Abur. ♦ (Fam.) Miros de alcool pe care îl exală cineva sau ceva. [< germ. Dampf]. substantiv neutrudamf

DAMF s. n. (fam.) miros de alcool pe care îl exală cineva sau ceva. (< germ. Dampf) substantiv neutrudamf

damf (fam.) s. n., pl. dámfuri substantiv neutrudamf

DAMF, damfuri, s. n. (Fam.) Miros dezagreabil, caracteristic (de alcool) pe care îl exală cineva sau ceva. – Din germ. Dampf. substantiv neutrudamf

DAMF s. n. (Familiar) Mirosul de alcool pe care îl exaltă un bețiv; exalație. Ajunsese pînă la cei din față damful din gura perceptorului. PAS, L. I 27. substantiv neutrudamf