Alege sensul dorit: dalac -substantiv masculin dalac -substantiv neutru dalac -temporar

dalac definitie

credit rapid online ifn

dalac n. 1. inflamațiunea splinei, la cai și la vite; 2. bubă rea, numită și cărbune; 3. plantă veninoasă ale cării frunze le întrebuințează poporul spre a vindeca dălacul (Paris quadrifolia). [Turc. DALAK, splină]. substantiv masculindalac

DALÁC, (1) dalacuri, s. n., (2) dalaci s. m. 1. S. n. (Med.) Antrax. 2. S. m. Plantă erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor, cu tulpina dreaptă, terminată cu o unică floare verzuie și cu fructul o boabă neagră-albăstrie de mărimea unui bob de mazăre; frunzele acestei plante se folosesc pentru vindecarea dalacului (1) (Paris quadrifolia). – Din tc. dalak „splină”. substantiv masculindalac

credit rapid online ifn

DALÁC s. n. (Med.) Antrax. Cîte vite n-am avut noi de-atunci? Pe unele le-am vîndut... pe altele le-a mîncat dalacul. CAMILAR, TEM. 36. Un leac oarecare... împotriva ciumei, holerei, dalacului, turbei. HOGAȘ, DR. II 54. Doftorii... erau porunciți să nu cumva să spuie cuiva sau undeva că boala de care mureau cu sutele era ciumă, ci să zică că era așa ceva, ca un fel de dalac amestecat cu bubă, cu fierbințeală și cu moarte. GHICA, S. 278. substantiv masculindalac

dalác (-curi), s. n.1. Pustulă malignă, antrax. – 2. Boală a cailor, inflamație a splinei. – 3. Varietate de poamă, boaba vulpii (Paris quadrifolia). – Mr. dalacă, megl. dălac. Tc. dalak „splină” (Șeineanu, II, 152; Candrea), cf. bg., sb. dalak.Der. dălăci, vb. (a se îmbolnăvi de antrax). substantiv neutrudalac

dalác n. pl. urĭ (turc. dalak, splină; bg. sîrb. dalak, dalac). Inflamațiunea splineĭ la caĭ. O bubă molipsitoare foarte periculoasă, numită și talan, cărbune și carbuncul (pústula maligna). S.m. Răsfug, (cu care poporu vindecă pustula). V. spînz. substantiv neutrudalac

DALÁC, (1) dalacuri, s. n., (2) dalaci s. m. 1. S. n. (Med.) Antrax. 2. S. m. Plantă erbacee otrăvitoare din familia liliaceelor, cu tulpina dreaptă, terminată cu o unică floare verzuie și cu fructul o boabă neagră-albăstrie de mărimea unui bob de mazăre; frunzele acestei plante se folosesc pentru vindecarea dalacului (1) (Paris quadrifolia). – Din tc. dalak „splină”. substantiv neutrudalac

DALÁC s. n. (Med.) Antrax. Cîte vite n-am avut noi de-atunci? Pe unele le-am vîndut... pe altele le-a mîncat dalacul. CAMILAR, TEM. 36. Un leac oarecare... împotriva ciumei, holerei, dalacului, turbei. HOGAȘ, DR. II 54. Doftorii... erau porunciți să nu cumva să spuie cuiva sau undeva că boala de care mureau cu sutele era ciumă, ci să zică că era așa ceva, ca un fel de dalac amestecat cu bubă, cu fierbințeală și cu moarte. GHICA, S. 278. substantiv neutrudalac

dalác1 (plantă) s. m., pl. daláci temporardalac

dalác2 (boală) s. n., pl. dalácuri temporardalac

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluidalac

dalac  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dalac dalacul
plural dalacuri dalacurile
genitiv-dativ singular dalac dalacului
plural dalacuri dalacurilor
dalac  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular dalac dalacul
plural dalacuri dalacurile
genitiv-dativ singular dalac dalacului
plural dalacuri dalacurilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z