DÁIJA s.f. (Geol.) Depresiune închisă, de formă circulară sau alungită, întâlnită în rocile argiloase din regiunile aride sau semiaride. [Pron. dai-ja. / cf. ar., fr. daija – refugiul apelor]. substantiv feminin daija
DÁIJA sf. depresiune închisă, circulară sau alungită, întâlnită în rocile argiloase din regiunile (semi)aride. (< fr. daija) substantiv feminin daija
| daija substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | daija | daija |
| plural | daije | daijele | |
| genitiv-dativ | singular | daije | daijei |
| plural | daije | daijelor | |