DAGHEROTIPÍE s.f. v. daghereotipie. substantiv feminindagherotipie
!dagherotipíe (înv.) s. f., art. daghertipía, g.-d. daghertipíi, art. daghertipíei substantiv feminindagherotipie
dagherotipie f. procedeu inventat de Daguerre, spre a reproduce imaginea obiectelor pe o placă argintată. substantiv feminindagherotipie
DAGHEROTIPÍE s. f. Vechi procedeu de fotografiere, care fixa imaginile cu ajutorul unei camere obscure pe o placă de cupru argintată, sensibilizată cu vapori de iod și de brom. [Var.: daghereotipíe s. f.] – Din fr. daguerréotypie. substantiv feminindagherotipie
DAGHEROTIPÍE s. f. v. daghereotipie. substantiv feminindagherotipie
DAGHEREOTIPÍE, daghereotipii, s. f. Vechi procedeu fotografic, constînd în fixarea imaginilor (obținute cu ajutorul unei camere obscure) pe o placă de cupru argintată, sensibilizată prin expunerea la vapori de iod și resensibilizată cu brom. – Pronunțat: -re-o-. – Variantă: dagherotipíe s. f. substantiv feminindaghereotipie
dagherotipie substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | dagherotipie | dagherotipia |
plural | dagherotipii | dagherotipiile | |
genitiv-dativ | singular | dagherotipii | dagherotipiei |
plural | dagherotipii | dagherotipiilor |