DACÍTĂ s.f. Exploziv întrebuințat în mine, datorită calității sale de a nu aprinde grizuul. [< fr. dacite]. substantiv feminindacită
dacítă (exploziv) s. f., g.-d. art. dacítei substantiv feminindacită
DACÍTĂ s. f. Exploziv din grupul dinamitelor, folosit în minele de cărbuni negrizutoase sau în cariere. – Din fr. dacite. substantiv feminindacită
DACÍTĂ s. f. Exploziv a cărui explozie nu aprinde grizuul și care este folosit în minele de cărbuni. substantiv feminindacită
dacită | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | dacită | dacita |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | dacite | dacitei |
plural | — | — |