căuzaș definitie

CĂUZÁȘ, căuzași, s. m. (Înv.) Partizan al unei cauze (secrete); conspirator, revoluționar. – Din cauză + suf. -aș. substantiv masculincăuzaș

*căuzáș m. (d. cauză, după pricinaș). Munt. Conspirator, revoluțuionar (maĭ ales „naționalist” la 1848). substantiv masculincăuzaș

căuzáș (că-u-) s. m., pl. căuzáși substantiv masculincăuzaș

căuzaș a. de acelaș partid: frate căuzaș. ║ m. pricinaș. substantiv masculincăuzaș

CĂUZÁȘ, căuzași, s. m. (Înv.) Partizan al unei cauze (secrete); conspirator, revoluționar. ♦ (În Țara Românească) Participant la Revoluția de la 1848. [Pr.: că-u-] – Cauză + suf. -aș. substantiv masculincăuzaș

CĂUZÁȘ, căuzași, s. m. (Învechit) Partizan al unei cauze (secrete); conspirator, revoluționar. Este ora aproape 11 și trebuie să vie ceilalți frați căuzași. CAMIL PETRESCU, 69. Frați căuzași, m-ați auzit? ALECSANDRI, T. I 235. Mi-e teamă că căuzașii au dreptate zicînd că umbli să te faci domn. GHICA. A. 575. – Pronunțat: că-u-. substantiv masculincăuzaș