cîrc definitie

credit rapid online ifn

CIRC s.n. 1. Reprezentație al cărei program cuprinde numere de gimnastică și de acrobație, prezentare de animale dresate etc.; ansamblu artistic care dă asemenea reprezentații. 2. Incinta circulară unde se desfășoară exercițiile acrobatice sau ecvestre ale reprezentațiilor de circ (1). ♦ Incintă circulară descoperită unde aveau loc jocurile publice la romani. 3. Depresiune circulară în regiunile înalte ale munților, formată prin eroziune sau prin acțiunea unui ghețar; chiuvetă (2) [în DN]. [Pl. -uri. / < lat. circus, cf. it. circo, fr. cirque]. substantiv neutrucirc

circ s. n. sg. 1. gălăgie, scandal. 2. comportament indecent. 3. (pub., peior.) spectacol grotesc, penibil, oferit de politicieni. substantiv neutrucirc

credit rapid online ifn

circ s. n., pl. círcuri substantiv neutrucirc

*circ n., pl. urĭ (lat. circus. V. cerc). Loc de spectacul [!] unde se alerga cu caiĭ la vechiĭ Romanĭ. Azĭ, local circular p. diferite spectacule, dar maĭ ales de alergat cu caiĭ. substantiv neutrucirc

circ n. 1. îngrădire unde se făceau la cei vechi alergări de cai, de care; 2. îngrădire circulară acoperită unde călăreții fac exercițiile lor ecvestre. substantiv neutrucirc

CIRC s. n. 1. Construcție vastă descoperită, de forma unui amfiteatru, unde aveau loc jocurile publice (la romani). 2. Reprezentație al cărei program cuprinde numere de gimnastică, acrobație, dresaj de animale etc. 3. Incinta circulară unde se desfășoară spectacolele de circ (2). 4. Depresiune circulară în regiunile înalte ale munților, formată prin eroziune sau prin acțiunea unui ghețar. ♦ ~ lunar = crater lunar. (< fr. cirque, lat. circus) substantiv neutrucirc

CIRC, circuri, s. n. 1. Spectacol care cuprinde numere de gimnastică, de acrobație, dresură de animale, momente comice bufe etc.; ansamblu artistic care organizează astfel de spectacole. 2. Construcție de formă rotundă, cu locurile pentru spectatori așezate în amfiteatru și având la mijloc o arenă circulară, unde au loc spectacole de circ (1). ♦ Incintă neacoperită, în formă de amfiteatru, unde se celebrau jocurile publice la romani. 3. Depresiune circulară (cu aspect de amfiteatru) formată prin acțiunea de eroziune a unui ghețar, de obicei în regiunile muntoase înalte; căldare. Circ lunar = crater lunar. – Din fr. cirque, lat. circus. substantiv neutrucirc

CIRC, circuri, s. n. 1. Gen de reprezentație constînd din gimnastică, acrobație, prezentare de animale dre­sate etc.; ansamblu artistic care organizează astfel de reprezentații. ◊ Fig. (Depreciativ) Nu mai face circ aici! 2. Local de formă rotundă, cu locurile pentru specta­tori așezate în amfiteatru și avînd la mijloc o arenă circulară, unde se dau asemenea spectacole. ♦ Incintă cir­culară, neacoperită, unde se celebrau jocurile publice la romani. 3. Depresiune circulară, avînd aspectul unui amfi­teatru, formată prin eroziune sau prin acțiunea unui ghețar în regiunea munților înalți; căldare. Circ glaciar. substantiv neutrucirc

circul foamei expr. (pub.) denumire generică dată complexelor comerciale agroalimentare construite în epoca ceaușistă. substantiv neutrucirculfoamei

cîrc interj. (aceĭașĭ răd. cu cîrcîĭ și crîcnesc). A nu zice nicĭ cîrc, a nu crîcni, a tăcea molcom, a nu protesta. V. cîr, mîc, pîs. temporarcîrc

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicîrc

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z