cî́rjob și -obát, -ă adj. (d. cîrjă). Est. Rar. Încovoĭat. – Și gîrj-, încîrj-, îngîrj-, cîrjoĭat, cîrlobat, încorjobat și îngîrjovat (după gîrbov). adjectivcîrjob
cârjoiat a. Mold. încovoiat (ca o cârjă): ciocul cârjoiat al vulturului. adjectivcârjoiat
cârjoiat | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | cârjoiat | cârjoiatul | cârjoiată | cârjoiata |
plural | cârjoiați | cârjoiații | cârjoiate | cârjoiatele | |
genitiv-dativ | singular | cârjoiat | cârjoiatului | cârjoiate | cârjoiatei |
plural | cârjoiați | cârjoiaților | cârjoiate | cârjoiatelor |