CVINCUNCIÁL, -Ă adj. (despre obiecte) dispuse câte cinci (patru în careu și una la mijloc); (despre elemente florale) cu cinci straturi suprapuse. (< lat. quincuncialis, fr. quinconcial) adjectivcvincuncial
cvincuncial adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | cvincuncial | cvincuncialul | cvincuncială | cvincunciala |
plural | cvincunciali | cvincuncialii | cvincunciale | cvincuncialele | |
genitiv-dativ | singular | cvincuncial | cvincuncialului | cvincunciale | cvincuncialei |
plural | cvincunciali | cvincuncialilor | cvincunciale | cvincuncialelor |