CVIETÍSM s. n. v. chietism. substantiv neutrucvietism
CVIETÍSM s. n. elem. chietism. substantiv neutrucvietism
CHIETÍSM s. n. Doctrină ce preconiza contemplația mistică și nega importanța practicilor rituale și a faptelor bune în vederea mântuirii; p. ext. orice doctrină care recomandă dobândirea liniștii sufletești prin adoptarea unei atitudini pasive și contemplative față de lume. [Pr.: chi-e-. – Var.: cvietísm s. n.] – Din fr. quiétisme. substantiv neutruchietism
CVIETÍSM s. n. v. chietism. substantiv neutrucvietism
cvietism substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cvietism | cvietismul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | cvietism | cvietismului |
plural | — | — |