CUSĂTOREÁSĂ, cusătorese, s. f. (Rar) Croitoreasă; lenjereasă. – Cusător (puțin folosit „croitor” < coase) + suf. -easă. substantiv feminincusătoreasă
cusutoreásă f., pl. ese. Est. Femeĭe care are meseria de a croi și de a coase rufe, haĭne ș. a. – În vest cusă-. substantiv feminincusutoreasă
cusătoreásă s. f., g.-d. art. cusătorései; pl. cusătorése substantiv feminincusătoreasă
cusătoreasă f. femeie care are meseria de a coase haine, rufe. substantiv feminincusătoreasă
CUSĂTOREÁSĂ, cusătorese, s. f. (Rar) Croitoreasă; lenjereasă. – Cusător (puțin folosit „croitor” < coase) + suf. -easă. substantiv feminincusătoreasă
cusătoreasă | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cusătoreasă | cusătoreasa |
plural | cusătorese | cusătoresele | |
genitiv-dativ | singular | cusătorese | cusătoresei |
plural | cusătorese | cusătoreselor |