curtier definitie

CURTIÉR s.m. Mijlocitor care se ocupă cu negocierea operațiilor de bursă. ◊ Curtier maritim = brocăr. [Pron. -ti-er. / < fr. courtier]. substantiv masculincurtier

CURTIÉR s. m. broker. (< fr. courtier) substantiv masculincurtier

*curtiér m. (fr courtier, vfr. coretier, d. pv. corratier, care vine d. correr, a alerga). Mijlocitor, samsar, agent care mijlocește vînzările și cumpărările unor mărfurĭ, plasarea unor capitalurĭ, unor asigurărĭ ș. a. substantiv masculincurtier

curtiér (-ti-er) s. m., pl. curtiéri substantiv masculincurtier

curtier m. agent care mijlocește vânzarea sau cumpărarea de mărfuri, plasarea de capitaluri, asigurări, etc. substantiv masculincurtier

CURTIÉR, curtieri, s. m. Persoană care are ca ocupație mijlocirea tranzacțiilor de bursă. [Pr.: -ti-er] – Din fr. courtier. substantiv masculincurtier

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicurtier

curtier  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curtier curtierul
plural curtieri curtierii
genitiv-dativ singular curtier curtierului
plural curtieri curtierilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z