curtezan definitie

CURTEZÁN s.m. (Astăzi ironic) Cel care face curte unei femei. [< fr. courtisan, după curte]. substantiv masculincurtezan

CURTEZÁN s. m. (ir.) bărbat care face curte unei femei. (după fr. courtisan) substantiv masculincurtezan

curtezán, -ă, V. curtizan. substantiv masculincurtezan

*curtizán m. (fr. courtisan, ca partizan d. fr. partisan). Curtean, persoană de la curte. Fig. Lingușitor al celor marĭ. Cel ce face curte femeilor. – Ob. curtezan (după pol kortezan, it. cortigiano). substantiv masculincurtizan

curtezán s. m., pl. curtezáni substantiv masculincurtezan

curtezan m. 1. care face parte din curtea unui Domn, rege sau împărat: un curtezan nemernic de tron imperial AL.; 2. fig. lingușitor; 3. cel ce face curte unei dame. substantiv masculincurtezan

CURTEZÁN, curtezani, s. m. 1. (Astăzi ir.) Persoană care face curte (III) unei femei; p. ext. bărbat neserios, ușuratic. 2. (Înv.) Curtean (lingușitor, intrigant). – Din fr. courtisan (după curte). substantiv masculincurtezan

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicurtezan

curtezan  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curtezan curtezanul
plural curtezani curtezanii
genitiv-dativ singular curtezan curtezanului
plural curtezani curtezanilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z