curta definitie

CURTÁ vb. I. tr. A face curte unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea. [După fr. courtiser]. verb tranzitivcurta

CURTÁ vb. tr. a face curte unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea. (după fr. courtiser) verb tranzitivcurta

curtá (a ~) vb., ind. prez. 3 curteáză verb tranzitivcurta

curtá v. a face curte. verb tranzitivcurta

CURTÁ, curtez, vb. I. Tranz. A face curte (III) unei femei, a căuta să-i câștigi favoarea, simpatia, dragostea; a curteni. – Din curte (după fr. courtiser). verb tranzitivcurta

*curtéz v. tr. (d. curte, după fr. courtiser. Fac curte, curtenesc, daŭ atențiune (femeilor). verb tranzitivcurtez

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicurta

curta  verb tranzitiv infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)curta curtare curtat curtând singular plural
curtând curtați
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) curtez (să)curtez curtam curtai curtasem
a II-a (tu) curtezi (să)curtezi curtai curtași curtaseși
a III-a (el, ea) curtea (să)curtai curta curtă curtase
plural I (noi) curtăm (să)curtăm curtam curtarăm curtaserăm
a II-a (voi) curtați (să)curtați curtați curtarăți curtaserăți
a III-a (ei, ele) curtea (să)curteze curtau curta curtaseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z