cursier definitie

CURSIÉR, cursieri, s. m. (Franțuzism) Armăsar, cal de curse. [Pr.: -si-er] – Din fr. coursier. substantiv masculincursier

CURSIÉR s.m. Armăsar, cal de curse. [Pron. -si-er. / < fr. coursier]. substantiv masculincursier

CURSIÉR, -Ă I. adj., s. f. (bicicletă) de curse. II. s. m. 1. armăsar, cal de curse. 2. comisionar. III. s. n. tun instalat la prora unei galere sau a unei șalupe, pentru a trage un ax spre înainte. (< fr. coursier) substantiv masculincursier

*cursiér m. (fr. coursier, d. cours, cu înț. de course, alergătură. V. corsar). Poet. Caĭ de călărie saŭ de bătălie. substantiv masculincursier

cursiér (-si-er) s. m., pl. cursiéri substantiv masculincursier

cursier m. (galicism) cal mare și frumos: o surdă nechezare de ageri cursieri BOL. (= fr. coursier). substantiv masculincursier

CURSIÉR, cursieri, s. m. Armăsar, cal de curse. [Pr.: -si-er] – Din fr. coursier. substantiv masculincursier

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicursier

cursier  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cursier cursierul
plural cursieri cursierii
genitiv-dativ singular cursier cursierului
plural cursieri cursierilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z