curopalat definitie

CUROPALÁT, curopalați, s. m. Înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. – Din fr. curopalate. substantiv masculincuropalat

CUROPALÁT s.m. Înalt demnitar bizantin, care administra palatul imperial. [< fr. curopalate, cf. lat. cura – grijă, palatium – palat]. substantiv masculincuropalat

curopalát (curopaláți), s. m. – Majordom, camerier domnesc al Imperiului Bizantin. Ngr. ϰουροπαλάτη. Sec. XVII. substantiv masculincuropalat

CUROPALÁT s. m. înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. (< fr. curopalate) substantiv masculincuropalat

curopalát s. m., pl. curopaláți substantiv masculincuropalat

CUROPALÁT, curopalați, s. m. Înalt demnitar bizantin care administra palatul imperial. – Din fr. curopalate. substantiv masculincuropalat