CURELÁR, curelari, s. m. Meșter care face și întreține curele, hamuri și alte articole de piele. – Curea + suf. -ar. substantiv masculincurelar
curelár m. (d. curea, curele. Cp. cu văpselar). Fabricant saŭ vînzător de curele și hamurĭ. substantiv masculincurelar
curelár s. m., pl. curelári substantiv masculincurelar
CURELÁR, curelari, s. m. Persoană specializată în confecționarea curelelor sau a hamurilor etc. și la întreținerea lor. – Curea + suf. -ar. substantiv masculincurelar
curelar substantiv masculin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | curelar | curelarul |
plural | curelari | curelarii | |
genitiv-dativ | singular | curelar | curelarului |
plural | curelari | curelarilor |