reduceri si promotii 2018
Definitie curățitoare - ce inseamna curățitoare - Dex Online

curățitoare definitie

curățitór, -oáre adj. și s. Care curăță: curățitor de haĭne, de ghete. V. văxuitor. adjectiv curățitor

curățitór2 (aparat) s. n., pl. curățitoáre adjectiv curățitor

curățitor a. și m. care curăță, care scoate petele: curățitor de haine. adjectiv curățitor

CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor. adjectiv curățitor

CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care curăță. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor. adjectiv curățitor

curățitór1 adj. m., pl. curățitóri; f. sg. și pl. curățitoáre adjectiv curățitor

CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj., s. f., s. n. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor. adjectiv curățitor

CURĂȚITÓR, -OÁRE, curățitori, -oare, adj., subst. 1. Adj. Care curăță. 2. S. f. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. 3. S. n. Unealtă, aparat sau dispozitiv utilizat la desprinderea depunerilor, impurităților etc. de pe suprafața pieselor. 4. S. n. Aparat pentru separarea dintr-un fluid a unei faze formate din particule de lichid sau de solid. – Curăți + suf. -tor. substantiv feminin curățitor

CURĂȚITOÁRE, curățitori, s. f. 2. Mașină sau instalație folosită la separarea corpurilor străine dintr-un material pulverulent, granular etc. – Curăți + suf. -tor. substantiv feminin curățitoare

curățitoáre (mașină) s. f., g.-d. art. curățitórii; pl. curățitóri substantiv feminin curățitoare

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului curățitoare

curățitoare   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular curățitoare curățitoarea
plural curățitori curățitorile
genitiv-dativ singular curățitori curățitorii
plural curățitori curățitorilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z