CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde. adjectivcuprins
cuprínd, -príns, a -prínde v. tr. (cu și prind saŭ lat. compréndere). Apuc, prind: m´a cuprins de mînă. Ocup, invadez: a cuprinde o țară. Conțin: apa asta cuprinde fer [!], cartea cuprinde 200 de paginĭ. Îmbrățișez: gîndu luĭ cuprinde toată lumea. Surprind: l-a cuprins focu, incendiu. Prind: m´a cuprins mirarea, frica. – În vest coprind. adjectivcuprind
cupríns, -ă adj. Prins: cuprins de frică. Cucerit: cetate cuprinsă. Bogat: țăran cuprins. S. n., pl. urĭ. Întindere, suprafață: în tot cuprinsu țăriĭ. Conținut: cuprinsu uneĭ oale, uneĭ cărțĭ. adjectivcuprins
coprins (cuprins) a. 1. apucat: coprins de spaimă; 2. ocupat militărește: cetate anevoie de coprins; 3. avut, cu dare de mână: o fată de țărani cuprinsă, sat cuprins frumos. ║ n. 1. întindere mare sau mică: casă, moșie, ținut; 2. conținut: coprinsul sentinței. adjectivcoprins
CUPRÍNS2, -Ă, cuprinși, -se, adj. 1. (Rar) Îmbrățișat (unul cu altul). 2. (Pop.) Înstărit, bogat. – V. cuprinde. adjectivcuprins
CUPRÍNS1, (I 2, II) cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ♦ Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: copríns s. n.] – V. cuprinde. substantiv neutrucuprins
cupríns, -ă adj. Prins: cuprins de frică. Cucerit: cetate cuprinsă. Bogat: țăran cuprins. S. n., pl. urĭ. Întindere, suprafață: în tot cuprinsu țăriĭ. Conținut: cuprinsu uneĭ oale, uneĭ cărțĭ. substantiv neutrucuprins
cupríns (cu-prins) s. n., pl. cuprínsuri substantiv neutrucuprins
CUPRÍNS1, cuprinsuri, s. n. I. 1. Conținut. Cuprinsul cărții. ** Sumar (II 2). 2. Întindere, suprafață. ♦ Spațiu înconjurător. ♦ (Înv.) Loc, ținut. II. (Înv.) 1. Stăpânire. ♦ (Concr.) Proprietate. 2. Curte întărită a unui castel. [Var.: copríns s. n.] – V. cuprinde. substantiv neutrucuprins
cuprínd, -príns, a -prínde v. tr. (cu și prind saŭ lat. compréndere). Apuc, prind: m´a cuprins de mînă. Ocup, invadez: a cuprinde o țară. Conțin: apa asta cuprinde fer [!], cartea cuprinde 200 de paginĭ. Îmbrățișez: gîndu luĭ cuprinde toată lumea. Surprind: l-a cuprins focu, incendiu. Prind: m´a cuprins mirarea, frica. – În vest coprind. verb tranzitivcuprind
cuprínde (cuprínd, cupríns), vb. – 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu brațele. – 2. A îmbrățișa. – 3. A înconjura, a împresura. – 4. A ocupa, a invada. – 5. A cuceri, a cîștiga. – 6. A se îmbogăți, a se umfla. – 7. A include, a îngloba. – 8. A înțelege, a pricepe. – 9. A se extinde, a acoperi, a învălui. – 10. A acoperi cheltuielile, a echilibra. – 11. A reprezenta o cantitate. – 12. A conține. -Lat. comprehēndēre (Pușcariu 451; Candrea-Dens., 1449; REW 2106; DAR); cf. it. comprendere, prov., fr., cat. comprendre, sp., port. comprender, cuvinte în general dezvoltate cu sensurile 1 și 8. – Der. cuprins, s. n. (împrejmuire; proprietate; ocupație, invazie); necuprins, s. n. (infinit); cuprinzător, adj. (încăpător; care cuprinde). verb tranzitivcuprinde
CUPRÍNDE, cuprínd, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur împrejur cu mâinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. I-a cuprins calea. II. 1. Tranz. (Și fig.) A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în...; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpâni. 3. Refl. A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A include, a conține în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de... ori (în alt număr). Numărul doi se cuprinde de două ori în numărul patru. ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din..., a îngloba în structura sa...; a avea în compoziția sa... ♦ (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... [Perf. s. cuprinséi, part. cuprins. – Var.: coprínde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere). verb tranzitivcuprinde
cuprínde (a ~) (cu-prin-) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cuprínd, 1 pl. cupríndem, 2 pl. cupríndeți; perf. s. 1 sg. cuprinséi, 1 pl. cuprínserăm; conj. prez. 3 să cupríndă; ger. cuprinzấnd; part. cupríns verb tranzitivcuprinde
coprinde (cuprinde) v. l. a prinde cu ambele mâini sau brațe, a apuca: moartea, rece le cuprinde AL.; 2. fig. a ocupa cu putere, a cotropi: a coprins pământ și mare; 3. a avea în sine, a conține: clasa insectelor coprinde peste 200.000 de specii; 4; a îmbrățișa: gânduri ce au cuprins tot universul EM. [Lat. COMPREHENDERE, de unde cuprinde: forma paralelă coprinde e literară și modernă]. verb tranzitivcoprinde
cuprinde v. Mold. V. coprinde. verb tranzitivcuprinde
CUPRÍNDE, cuprínd, vb. III. I. Tranz. 1. A prinde, a apuca ceva de jur-împrejur cu mâinile sau cu brațele. ♦ Tranz. și refl. recipr. A (se) îmbrățișa. ♦ (Înv.) A lua prizonier; a captura. 2. Fig. A îmbrățișa cu privirea; a vedea; a înțelege, a cunoaște. ♦ A închide în sine; a îngloba. 3. (Despre o haină) A fi potrivită pentru corpul cuiva. 4. (Reg.) A bara, a bloca, a închide un drum. I-a cuprins calea. II. 1. Tranz. A acoperi din toate părțile; a învălui. 2. Tranz. A pune stăpânire; a cuceri. ♦ Fig. (Despre idei, mișcări sociale) A pătrunde în...; a atrage. ♦ Fig. (Despre stări fizice sau sufletești) A apuca, a stăpâni. 3. Refl. (Pop.) A-și mări averea; a se îmbogăți. III. Tranz. 1. (Despre corpuri) A umple un spațiu cu volumul sau cu dimensiunile sale; a ocupa. 2. (Despre numere) A include, a conține în valoarea, în mărimea pe care o reprezintă. Numărul patru cuprinde de două ori numărul doi. ♦ Refl. A intra de un anumit număr de ori în alt număr. Numărul doi se cuprinde de două ori în numărul patru. ♦ (Despre texte) A fi alcătuit din..., a îngloba în structura sa...; a avea în compoziția sa... ♦ (Refl.) (Despre epoci istorice sau geologice) A se întinde pe o perioadă de... [Perf. s. cuprinsei, part. cuprins. – Var.: coprínde vb. III] – Lat. comprendere (= comprehendere). verb tranzitivcuprinde
cât cuprinde / încape expr. foarte mult; nelimitat. verb tranzitivcâtcuprinde
cuprins adjectiv | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cuprins | cuprinsul |
plural | cuprinși | cuprinșii | |
genitiv-dativ | singular | cuprins | cuprinsului |
plural | cuprinși | cuprinșilor |
cuprins adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | cuprins | cuprinsul | cuprinsă | cuprinsa |
plural | cuprinși | cuprinșii | cuprinse | cuprinsele | |
genitiv-dativ | singular | cuprins | cuprinsului | cuprinse | cuprinsei |
plural | cuprinși | cuprinșilor | cuprinse | cuprinselor |