cumsecădenie definitie

CUMSECĂDÉNIE s. f. Calitatea unui om de a fi cumsecade. – Cumsecade + suf. -enie. substantiv feminin cumsecădenie

cumsecădénie (-ni-e) s. f., art. cumsecădénia (-ni-a), g.-d. cumsecădénii, art. cumsecădéniei substantiv feminin cumsecădenie

CUMSECĂDÉNIE s. f. Calitatea unui om de a fi cumsecade. – Cumsecade + suf. -enie. substantiv feminin cumsecădenie

CUMSECĂDÉNIE s. f. (Rar) Însușirea sau caracte­rul omului cumsecade. N-a fost ferită, prin cinste și cumsecădenie, de nici una din loviturile pe care le îndurăm laolaltă. G. M. ZAMFIRESCU, SF. M. N. I 308. – Pronunțat: -ni-e. substantiv feminin cumsecădenie

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cumsecădenie

cumsecădenie   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cumsecădenie cumsecădenia
plural
genitiv-dativ singular cumsecădenii cumsecădeniei
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z