cumplitate definitie

credit rapid online ifn

cumplitáte f. (d. cumplit). Vechĭ. Mare zgîrcenie. substantiv feminincumplitate

cumplitate f. avariție extremă: de cumplitate multă trăia singur singurel PANN. substantiv feminincumplitate

credit rapid online ifn

CUMPLITÁTE s. f. (Învechit) Zgîrcenie (excesivă). Despre cumplitate sau zgîrcenie. PANN, P. V. III 77. substantiv feminincumplitate

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicumplitate

cumplitate  substantiv feminin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cumplitate cumplitatea
plural cumplități cumplitățile
genitiv-dativ singular cumplități cumplității
plural cumplități cumplităților
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z