CUMÍS s. n. v. cumâs. substantiv neutru cumis
CUMÍS s.n. (Rar) Băutură făcută din lapte de iapă fermentat, întrebuințată și în medicină, în unele boli de stomac și ca tonic. [< it. cumis, cf. rus. kumis]. substantiv neutru cumis
cumís s. m. – Băutură răcoritoare orientală, pe bază de lapte de iapă. Tc. kumiz (DAR). substantiv neutru cumis
CUMẤS s. n. Băutură preparată din lapte de iapă fermentat, foarte răspândit în unele regiuni din Asia Centrală. [Var.: cumís s. n.] – Din rus. kumîs. substantiv neutru cumâs
CUMÍS s. n. v. cumâs. substantiv neutru cumis
CUMÍS s. n. Băutură preparată din lapte de iapă fermentat, întrebuințată și în medicină, în anumite afecțiuni de stomac sau ca tonic. substantiv neutru cumis
cumis substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cumis | cumisul |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | cumis | cumisului |
plural | — | — |