cufuri definitie

credit rapid online ifn

cufurí (-résc, -ít), vb. refl.1. A avea diaree. – 2. A muri de frică. – Mr. cufurescu, cufurire, megl. cufărez. Lat. *conforῑre, de la forῑre (Pușcariu 430; Candrea-Dens., 424; REW 2137; DAR; Rosetti, I, 165); cf. gal. esforricar.Der. cufureală, s. f. (diaree); cufuricios, adj. (laxativ); cufurit, adj. (care are diaree; căcăcios). Cofîrși, vb. (a avea diaree), pare un der. expresiv de la cufuri. verbcufuri

cufuri, cufuresc v. r. a avea diaree verbcufuri

credit rapid online ifn

cufurí, cufur, vb. tranz., refl. – A avea diaree. – Lat. *conforire, de la forire (Pușcariu, Candrea-Densusianu cf. DER). verbcufuri

cufurí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. cufurésc, imperf. 3 sg. cufureá; conj. prez. 3 să cufureáscă verbcufuri

cufurésc, a v. tr. (lat. con-fŏrire = fŏrire, a avea diareĭe, d. fŏria, diareĭe; pv. foira, fr. foire, diareĭe). Triv. Murdăresc cu cufureală: o vacă cufurită murdărește toată cireada (Prov.). V. refl. Urdinez, trepăd, am diareĭe. verbcufuresc

Sinonime,conjugări si rime ale cuvantuluicufuri

cufuri  verb infinitiv infinitiv lung participiu gerunziu imperativ pers. a II-a
(a)cufuri cufurire cufurit cufurind singular plural
cufurind cufuriți
numărul persoana prezent conjunctiv prezent imperfect perfect simplu mai mult ca perfect
singular I (eu) cufuresc (să)cufuresc cufuream cufurii cufurisem
a II-a (tu) cufurești (să)cufurești cufureai cufuriși cufuriseși
a III-a (el, ea) cufurește (să)cufureai cufurea cufuri cufurise
plural I (noi) cufurim (să)cufurim cufuream cufurirăm cufuriserăm
a II-a (voi) cufuriți (să)cufuriți cufureați cufurirăți cufuriserăți
a III-a (ei, ele) cufuresc (să)cufurească cufureau cufuri cufuriseră
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z