cucuríg (-gi), s. m. -Elebor (Helleborus odorus). Sb. kukùrek (DAR) sau bg. kukurjak (Conev 53). Fonetismul indică o încrucișare cu cuvîntul următor. Scriban, este de părere că sb., bg. vine din rom. temporarcucurig
cucuríg m. (d. cucurigu. D. rom. vine bg. sîrb. kukorek, elebor). Elebor. S. n., pl. urĭ. Locuință țuguĭată, foișor (pin [!] aluz. la obiceĭu cocoșuluĭ de a cînta cucurigu pe locurĭ înalte). – În Munt. și cutcurig. temporarcucurig