reduceri black friday 2017
Definitie cucernic - ce inseamna cucernic - Dex Online

cucernic definitie

CUCÉRNIC, -Ă, cucernici, -ce, adj. Evlavios, cuvios, religios, pios, smerit. ♦ (Adesea substantivat) Titlu care se dă preoților. – Cuceri + suf. -nic. adjectiv cucernic

cucérnic, -ă adj. (d. a cuceri). Smerit, evlavios: preut [!] cucernic, o cucernică închinăcĭune. adjectiv cucernic

cucérnic, -ă, (cuciarnic, cuciernic), adj. – Plăcut, simpatic, mândru; hireș, frumos. – Din cuceri „a-și atrage simpatia” (< lat. *conquerire) + -nic. adjectiv cucernic

cucérnic adj. m., pl. cucérnici; f. cucérnică, pl. cucérnice adjectiv cucernic

cucernic a. 1. smerit, evlavios: cucernică închinare; 2. titlu dat preoților: cucernice părinte! adjectiv cucernic

CUCÉRNIC, -Ă, cucernici, -ce, adj. Evlavios, cuvios, religios, pios, smerit. ♦ (Adesea substantivat) Titlu care se dă preoților. – Cuceri + suf. -nic. adjectiv cucernic

CUCÉRNIC, -Ă, cucernici, -e, adj. Care are o atitu­dine evlavioasă; cuvios, pios, religios. V. bigot. Amurgul învesmîntă-n umbre Smerita frunzei frămîntare, Și pare tînguiosul freamăt Un glas cucernic de tropare. GOGA, P. 50. Era odată un sihastru... cucernic și evlavios. RETEGANUL, P. II 65. adjectiv cucernic

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cucernic

cucernic   adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cucernic cucernicul cucernică cucernica
plural cucernici cucernicii cucernice cucernicele
genitiv-dativ singular cucernic cucernicului cucernice cucernicei
plural cucernici cucernicilor cucernice cucernicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z