cucernic definitie

credit rapid online ifn

CUCÉRNIC, -Ă, cucernici, -ce, adj. Evlavios, cuvios, religios, pios, smerit. ♦ (Adesea substantivat) Titlu care se dă preoților. – Cuceri + suf. -nic. adjectivcucernic

cucérnic, -ă adj. (d. a cuceri). Smerit, evlavios: preut [!] cucernic, o cucernică închinăcĭune. adjectivcucernic

credit rapid online ifn

cucérnic, -ă, (cuciarnic, cuciernic), adj. – Plăcut, simpatic, mândru; hireș, frumos. – Din cuceri „a-și atrage simpatia” (< lat. *conquerire) + -nic. adjectivcucernic

cucérnic adj. m., pl. cucérnici; f. cucérnică, pl. cucérnice adjectivcucernic

cucernic a. 1. smerit, evlavios: cucernică închinare; 2. titlu dat preoților: cucernice părinte! adjectivcucernic

CUCÉRNIC, -Ă, cucernici, -ce, adj. Evlavios, cuvios, religios, pios, smerit. ♦ (Adesea substantivat) Titlu care se dă preoților. – Cuceri + suf. -nic. adjectivcucernic

CUCÉRNIC, -Ă, cucernici, -e, adj. Care are o atitu­dine evlavioasă; cuvios, pios, religios. V. bigot. Amurgul învesmîntă-n umbre Smerita frunzei frămîntare, Și pare tînguiosul freamăt Un glas cucernic de tropare. GOGA, P. 50. Era odată un sihastru... cucernic și evlavios. RETEGANUL, P. II 65. adjectivcucernic

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicucernic

cucernic  adjectiv masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cucernic cucernicul cucernică cucernica
plural cucernici cucernicii cucernice cucernicele
genitiv-dativ singular cucernic cucernicului cucernice cucernicei
plural cucernici cucernicilor cucernice cucernicelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z