cuartet definitie

credit rapid online ifn

CUARTÉT s. n. v. cvartet. substantiv neutrucuartet

CUARTÉT s.n. v. cvartet. substantiv neutrucuartet

credit rapid online ifn

CUARTÉT/CVARTÉT s. n. 1. formație muzicală alcătuită din patru interpreți. 2. compoziție scrisă pentru o astfel de formație. 3. (p. ext.) grup de patru (oameni). (< it. quartetto, fr. quartette) substantiv neutrucuartet

*cŭartét n., pl. e (it. quartetto; fr. quartette). Muz. Bucată p. patru vocĭ orĭ instrumente. Concert de patru cîntărețĭ. V. duet, terțet. substantiv neutrucŭartet

CUARTÉT s. n. v. cvartet. substantiv neutrucuartet

CVARTÉT, cvartete, s. n. Formație muzicală alcătuită din patru voci sau din patru instrumentiști care execută împreună o compoziție muzicală; compoziție scrisă pentru o asemenea formație. ◊ Cvartet de coarde = formație fundamentală a muzicii de cameră (două viori, violă și violoncel). [Var.: cuartét s. n.] – Din it. quartetto, fr. quartette. substantiv neutrucvartet

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicuartet

cuartet  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cuartet cuartetul
plural cuartete cuartetele
genitiv-dativ singular cuartet cuartetului
plural cuartete cuartetelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z