ctitorire definitie
- Vezi aici mai multe sinonimectitorire
- Vezi aici mai multe rimectitorire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuct
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucti
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuire
CTITORÍ, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor. substantiv femininctitori
CTITORÍ, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a funda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor. verb tranzitivctitori
ctitorí (a ~) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. ctitorésc, imperf. 3 sg. ctitoreá; conj. prez. 3 să ctitoreáscă verb tranzitivctitori
CTITORÍ, ctitoresc, vb. IV. Tranz. A întemeia, a fonda o biserică, o mănăstire; p. ext. a pune bazele unei instituții, unei asociații etc. – Din ctitor. verb tranzitivctitori
CTITORÍ, ctitoresc, vb. IV. Tranz. (Cu privire la o biserică, o mănăstire, p. e xt. la o instituție, organizație, asociație etc.) A întemeia, a fonda. Schituri ctitorite de voievozi și cneji. LESNEA, I. 8. Mi-a rămas drag acest tîrg... ctitorit de Mihai Viteazul. GALACTION, O. I 13. verb tranzitivctitori
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluictitorire
| ctitorire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | ctitorire | ctitorirea |
| plural | ctitoriri | ctitoririle | |
| genitiv-dativ | singular | ctitoriri | ctitoririi |
| plural | ctitoriri | ctitoririlor | |