CRONOMETRÓR, -OÁRE, cronometrori, -oare, s. m. și f. Persoană care măsoară timpul cu cronometrul pentru a norma procesele de muncă, pentru a determina rezultatele întrecerilor sportive etc. – Din fr. chronométreur. substantiv masculin și feminincronometror
CRONOMETRÓR, -OÁRE s.m. și f. Cel care cronometrează. [< fr. chronométreur]. substantiv masculin și feminincronometror
CRONOMETRÓR, -OÁRE s. m. f. cel care cronometrează. (< fr. chronométreur) substantiv masculin și feminincronometror
cronometrór (-me-tror) s. m., pl. cronometróri substantiv masculin și feminincronometror
CRONOMETRÓR, -OÁRE, cronometrori, -oare, s. m. și f. Persoană care măsoară timpul cu cronometrul pentru a norma procesele de muncă, pentru a determina rezultatele întrecerilor sportive etc. – Din fr. chronométreur. substantiv masculin și feminincronometror
CRONOMETRÓR, cronometrori, s. m. Persoană care măsoară timpul cu cronometrai, pentru a norma procesele de muncă, pentru a determina rezultatele întrecerilor sportive etc. substantiv masculin și feminincronometror
cronometroáre (-me-troa-) s. f., g.-d. art. cronometroárei; pl. cronometroáre substantiv masculin și feminincronometroare
cronometror substantiv masculin și feminin | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | cronometror | cronometrorul | cronometroare | cronometroarea |
plural | cronometrori | cronometrorii | cronometroare | cronometroarele | |
genitiv-dativ | singular | cronometror | cronometrorului | cronometroare | cronometroarei |
plural | cronometrori | cronometrorilor | cronometroare | cronometroarelor |