reduceri si promotii 2018
Definitie cronograf - ce inseamna cronograf - Dex Online
Alege sensul dorit: cronograf - substantiv masculin cronograf - substantiv neutru

cronograf definitie

CRONOGRÁF I. s. m. autor de cronici (1). II. s. n. 1. scriere populară reprezentând un fel de sinteză a istoriei generale. 2. instrument înregistrator al timpului. ◊ instrument folosit pentru verificarea funcționării ceasornicelor și a cronometrelor. (< fr. chronographe) substantiv masculin cronograf

*cronográf m. (vgr. hrono-gráphos). Scriitor de cronografiĭ, cronicar, analist. – Vechĭ hr- (după ngr.). substantiv masculin cronograf

cronográf1 (cronicar) (-no-graf) s. m., pl. cronográfi substantiv masculin cronograf

cronográf2 (scriere, aparat) (-no-graf) s. n., pl. cronográfe substantiv masculin cronograf

CRONOGRAF2, cronografe, s. n. Aparat automat de precizie, prevăzut cu un mecanism de ceasornic, care înregistrează începutul și sfârșitul unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare, folosit în fizică, în aviație, în sport etc. – Din fr. chronographe. substantiv neutru cronograf

CRONOGRÁF1 s.n. Scriere populară reprezentând un fel de sinteză a istoriei generale. [Pl. -fe, -furi. / < fr. chronographe, cf. gr. chronographos]. substantiv neutru cronograf

CRONOGRÁF2 s.n. Instrument înregistrator al timpului. ♦ Instrument folosit la verificarea funcționării ceasornicelor și a cronometrelor. [< fr. chronographe, cf. gr. chronos – timp, graphein – a scrie]. substantiv neutru cronograf

CRONOGRÁF I. s. m. autor de cronici (1). II. s. n. 1. scriere populară reprezentând un fel de sinteză a istoriei generale. 2. instrument înregistrator al timpului. ◊ instrument folosit pentru verificarea funcționării ceasornicelor și a cronometrelor. (< fr. chronographe) substantiv neutru cronograf

cronograf n. cronică veche împodobită cu povești; e o istorie a lumii începând cu Biblia, cu împărații romani și bizantini până la domnitorii Bulgarilor și Sârbilor. substantiv neutru cronograf

CRONOGRÁF1, cronografe, s. n. Scriere cu caracter popular care reprezintă o sinteză a istoriei generale, alcătuită pe baza izvoarelor istorice combinate cu legende biblice și populare. Cronograful lui Moxa. [Var.: hronográf s. n.] – Din ngr. hronográfos. substantiv neutru cronograf

CRONOGRÁF2, cronografe, s. n. Aparat automat de precizie, prevăzut cu un mecanism de ceasornic, care înregistrează începutul și sfârșitul unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare, folosit în fizică, în aviație, în sport etc. – Din fr. chronographe. substantiv neutru cronograf

CRONOGRÁF1, cronografe, s. n. Scriere cu caracter popular, care reprezintă o sinteză a istoriei generale, alcătuită pe baza izvoarelor istorice combinate cu legen­de biblice și cu legende populare. Cronograful lui Moxa. substantiv neutru cronograf

CRONOGRÁF2, cronografe, s. n. Aparat automat de- precizie, prevăzut cu un mecanism de ceasornic, care înregistrează începutul și sfîrșitul unei acțiuni sau al unui fenomen în desfășurare; se folosește în fizică, artilerie, aviație, sport etc. Cronograful servește la calcularea vitezei unui proiecții. substantiv neutru cronograf

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului cronograf

cronograf   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cronograf cronograful
plural cronografuri cronografele
genitiv-dativ singular cronograf cronografului
plural cronografe cronografelor
cronograf   substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cronograf cronograful
plural cronografuri cronografele
genitiv-dativ singular cronograf cronografului
plural cronografe cronografelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z