croncan definitie

credit rapid online ifn

croncan, croncani s. m. polițist. substantiv masculincroncan

croncán m. (d. cronc). Fam. Cloncan, corb. substantiv masculincroncan

credit rapid online ifn

croncán (reg.) s. m., pl. croncáni substantiv masculincroncan

croncan m. puiu de corb. [Onomatopee, după strigătul pasării cronc!]. substantiv masculincroncan

CRONCÁN, croncani, s. m. (Reg.) Corb. – Cronc + suf. -an. substantiv masculincroncan

CRONCÁN, croncani, s. m. (Reg.) Corb. – Cronc + suf. -an. substantiv masculincroncan

CRONCÁN, croncani, s. m. (Transilv., Bucov.) Corb. Croncan... după cît știu eu pînă acuma și după cum ne arată mai multe doine și balade... se spune... numai despre corbi. MARIAN, O. II 15. substantiv masculincroncan

croncăní (a croncăni) vb., ind. prez. 3 sg. cróncăne / croncănéște, imperf. 3 sg. croncăneá; conj. prez. 3 să cróncăne / să croncăneáscă verbcroncăni

CRONCONÍ vb. IV v. croncăní. verbcronconi

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicroncan

croncan  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular croncan croncanul
plural croncani croncanii
genitiv-dativ singular croncan croncanului
plural croncani croncanilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z