cromotipie definitie

CROMOTIPÍE, cromotipii, s. f. 1. Metodă de tipărire în culori. 2. (Concr.) Imagine colorată obținută prin acest procedeu. – Din fr. chromotypie. substantiv feminincromotipie

CROMOTIPÍE s.f. Reproducere litografică în culori, obținută pe cale fotochimică; imagine colorată astfel obținută. [Gen. -iei. / < fr. chromotypie, cf. gr. chroma – culoare, typos – urmă]. substantiv feminincromotipie

CROMOTIPÍE s. f. reproducere litografică în culori, pe cale fotochimică. ◊ imaginea obținută. (< fr. chromotypie) substantiv feminincromotipie

cromotipíe s. f., art. cromotipía, g.-d. art. cromotipíei; pl. cromotipíi, art. cromotipíile substantiv feminincromotipie

CROMOTIPÍE, cromotipii, s. f. 1. Metodă de tipărire în culori. 2. (Concr.) Imagine colorată obținută prin acest procedeu. – Din fr. chromotypie. substantiv feminincromotipie

CROMOTIPÍE s. f. Procedeu de reproducere litografică în mai multe culori, pe cale fotochimicâ; imagine colorată obținută prin acest procedeu. substantiv feminincromotipie