CRISTALOGENÉZĂ s. f. 1. Studiu care se ocupă cu condițiile de formare a cristalelor (2). 2. Formare a cristalelor în natură; cristalizare. – Cf. fr. cristallogénie. substantiv feminincristalogeneză
CRISTALOGENÉZĂ s.f. 1. Studiul condițiilor de formare a cristalelor (2) [în DN]; cristalogenie. 2. Formarea cristalelor în natură; cristalizare. [Cf. fr. cristallogénie < gr. krystallos – gheață, gennan – a naște]. substantiv feminincristalogeneză
CRISTALOGENÉZĂ s. f. 1. studiul formării cristalelor1(1); cristalogenie. 2. formarea cristalelor în natură. (după fr. cristallogénie) substantiv feminincristalogeneză
cristalogenéză s. f., g.-d. art. cristalogenézei substantiv feminincristalogeneză
CRISTALOGENÉZĂ s. f. 1. Studiul condițiilor de formare a cristalelor (2). 2. Formare a cristalelor în natură; cristalizare. – Cf. fr. cristallogénie. substantiv feminincristalogeneză
cristalogeneză | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | cristalogeneză | cristalogeneza |
plural | cristalogeneze | cristalogenezele | |
genitiv-dativ | singular | cristalogeneze | cristalogenezei |
plural | cristalogeneze | cristalogenezelor |