crispat definitie
- Vezi aici mai multe sinonimecrispat
- Vezi aici mai multe rimecrispat
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucr
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucri
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuat
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cupat
CRISPÁT, -Ă, crispați, -te, adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, degetele etc. contractate, încleștate (din cauza unei tensiuni nervoase). – V. crispa. adjectivcrispat
CRISPÁT, -Ă adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, cu degetele etc. contractate. [< fr. crispé]. adjectivcrispat
CRISPÁT, -Ă adj. (despre față, degete etc.) contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, cu degetele etc. contractate. (< fr. crispé) adjectivcrispat
CRISPÁT, -Ă, crispați, -te, adj. (Despre față, degete etc.) Contractat, încleștat; (despre oameni) cu fața, degetele etc. contractate, încleștate (din cauza unei tensiuni nervoase). – V. crispa. adjectivcrispat
CRISPÁT, -Ă, crispați, -te, adj. Contractat, zgîrcit, încleștat. Gura mare, bărbătească, s-a strîns, crispată, și acum i se văd cîte două încrețituri la colțul buzelor. CAMIL PETRESCU, O. 186. [Peretele] cu orbitele ferestrelor goale, arăta ca o față crispată. C. PETRESCU, I. II 16. ♦ Care manifestă încordare nervoasă. E nervos, chinuit, cu mîinile la tîmplă; după ce a rămas îndelung crispat, oftează. CAMIL PETRESCU, T. II 101. adjectivcrispat
CRISPÁ vb. I. tr., refl. A (se) contracta involuntar, a (se) încleșta. [< fr. crisper]. verbcrispa
CRISPÁ vb. refl. a se contracta involuntar, a se încleșta. (< fr. crisper, lat. crispare) verbcrispa
CRISPÁ, crispéz, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se încleșta (din cauza unei tensiuni nervoase). – Din fr. crisper, lat. crispare. verbcrispa
!crispá (a se ~) vb. refl., ind. prez. 3 se crispeáză verbcrispa
CRISPÁ, crispéz, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se încleșta (din cauza unei tensiuni nervoase). – Din fr. crisper, lat. crispare. verbcrispa
CRISPÁ, crispez, vb. I. Refl. (Despre față, degete etc.) A se contracta în mod involuntar, a se zgîrci, a se încleșta (de obicei din cauza unei tensiuni nervoase). Stă lîngă catafalc și se gîndește că, după înmormîntare, va fi publicat testamentul... Figura i se crispează. PAS, Z. II 164. Fața i se crispa într-o penibilă sforțare de reculegere. VLAHUȚĂ, O. A. III 193. Mînile i se crispase, pumnii i se închisese și brațele luase pozițiunea unui atlet de box. GHICA, S. 180. verbcrispa
*crispéz v. tr. (lat. crispare, d. crispus, creț). Cauzez crispațiunĭ: băutură care crispează stomahu [!]. V. refl. Mă contractez: mîna i s´a crispat de teroare. verbcrispez
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicrispat
| crispat adjectiv | masculin | feminin | |||
| nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
| nominativ-acuzativ | singular | crispat | crispatul | crispată | crispata |
| plural | crispați | crispații | crispate | crispatele | |
| genitiv-dativ | singular | crispat | crispatului | crispate | crispatei |
| plural | crispați | crispaților | crispate | crispatelor | |