CRIPTONÍM, -Ă, criptonimi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Cu nume ascuns. 2. S. n. Nume împrumutat, imaginar sau reprezentat prin inițiale, cu care un autor își semnează o lucrare, o operă de artă etc.; pseudonim. 3. S. n. Lucrare semnată cu un criptonim (2). – Din fr. cryptonyme. adjectiv criptonim
CRIPTONÍM, -Ă adj. Cu nume ascuns. // s.n. Semn convențional (inițiale, cifre, anagramă etc.) sub care se ascunde numele cuiva; pseudonim. ♦ Scriere semnată cu un asemenea nume. [< fr. cryptonyme, cf. gr. kryptos – ascuns, onoma – nume]. adjectiv criptonim
CRIPTONÍM, -Ă I. adj. cu nume ascuns. II. s. n. semn convențional (inițiale, cifre, anagramă) sub care se ascunde numele cuiva; pseudonim. ◊ scriere semnată cu un asemenea nume. (< fr. cryptonyme) adjectiv criptonim
!criptoním2 (crip-to-/cript-o-) s. n., pl. criptoníme adjectiv criptonim
!criptoním1 (crip-to-/cript-o-) adj. m., pl. criptoními; f. criptonímă, pl. criptoníme adjectiv criptonim
CRIPTONÍM, -Ă, criptonimi, -e, adj., s. n. 1. Adj. Cu nume ascuns. 2. S. n. Nume împrumutat, imaginar sau reprezentat prin inițiale, cu care un autor își semnează o lucrare, o operă de artă etc.; pseudonim. 3. S. n. Lucrare semnată cu un criptonim (2). – Din fr. cryptonyme. adjectiv criptonim
criptonim adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | criptonim | criptonimul | criptonimă | criptonima |
plural | criptonimi | criptonimii | criptonime | criptonimele | |
genitiv-dativ | singular | criptonim | criptonimului | criptonime | criptonimei |
plural | criptonimi | criptonimilor | criptonime | criptonimelor |