creolă definitie

credit rapid online ifn

CREÓL, -Ă, creoli, -e, subst. 1. S. m. și f. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmașă a coloniștilor spanioli, portughezi sau francezi. 2. S. f. Limbă amestecată rezultată din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen din America Latină, din Indiile de vest etc. ◊ (Adjectival) Limba creolă din Haiti. [Pr.: cre-ol] – Din fr. créole. substantiv masculin și feminincreol

CREÓL, -Ă s.m. și f. 1. Persoană de rasă albă născută în America Latină sau în colonii. 2. (Prin confuzie) Persoană născută din părinți de rase diferite; mulatru. // s.f. Limbă care reprezintă stadiul unor limbi de cultură (franceză, spaniolă, portugheză etc.) evoluate potrivit modului de a vorbi al acestor persoane. [Pron. cre-ol. / < fr. créole, cf. sp. criollo]. substantiv masculin și feminincreol

credit rapid online ifn

CREÓL, -Ă s. m. f. om de rasă albă, urmaș al primilor coloniști europeni în America Latină sau în coloniile intertropicale (Antile). ◊ (s. f.) limbă mixtă provenind din contactul spaniolei, portughezei sau francezei cu un idiom indigen, vorbită de creoli. (< fr. créole) substantiv masculin și feminincreol

*creól, -ă s. (fr. créole, d. sp. criollo). Eŭropean născut în coloniĭ (maĭ ales în America latină). Adj. Prnunțare creolă. Adv. Ca creoliĭ: a vorbi creol. – Se zice și despre negriĭ din America, spre deosebire de ceĭ din Africa. substantiv masculin și feminincreol

creól adj. m., s. m., pl. creóli; adj. f., s. f. creólă, pl. creóle substantiv masculin și feminincreol

creol m. cel născut în colonii din părinți europeni. ║ creola f. jargonul ce vorbesc Negrii din colonii, amestec de. vorbe franceze schimonosite și de împrumuturi din alte limbi. substantiv masculin și feminincreol

CREÓL, -Ă, creoli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmașă a coloniștilor spanioli, portughezi sau francezi. 2. Adj. Care aparține creolilor (1), privitor la creoli. ♦ (Substantivat, f.) Varietate lingvistică formată în diferite părți ale lumii, în urma contactului dintre vorbitori ai unor limbi europene (engleza, franceza, portugheza, spaniola) cu diverse alte limbi (africane, australiene etc.). [Pr.: cre-ol] – Din fr. créole. substantiv masculin și feminincreol

CREÓL, -Ă, creoli, -e, s. m. și f. 1. Persoană născută în America latină sau în colonii, urmașă a colonialiștilor spanioli, portughezi sau francezi (adesea făcînd parte din sîmburele claselor privilegiate de acolo). Îi surise prietenos, cu tot șiragul dinților de porțelan, o creolă. C. PETRESCU, I 3. Colonelul Amza... cu părul aproape alb, cu pielița arămie de creol, cu mustața răsucită în vînt, se uita într-un jurnal ilustrat. D. ZAMFIRESCU, R. 11. ◊ (Adjectival) Vorbea o franțuzească muzicală, îndulcită c-un ușor accent creol. BART, E. 102. 2. (Prin confuzie) Persoană născută din părinți de rase diferite (unul de rasă albă și altul de culoare); mulatru. – Pronunțat: cre-ol. substantiv masculin și feminincreol

CREÓL, -Ă, creoli, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană născută în America Latină sau în colonii, urmașă a coloniștilor spanioli, portughezi sau francezi. 2. Adj. Care aparține creolilor (1), privitor la creoli. ♦ (Substantivat, f.) Varietate lingvistică formată în diferite părți ale lumii, în urma contactului dintre vorbitori ai unor limbi europene (engleza, franceza, portugheza, spaniola) cu diverse alte limbi (africane, australiene etc.). [Pr.: cre-ol] – Din fr. créole. temporarcreol

*creólă (limbă) s. f., g.-d. art. creólei; pl. creóle temporarcreolă

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicreolă

Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z