reduceri si promotii 2018
Definitie crâncen - ce inseamna crâncen - Dex Online

crâncen definitie

CRẤNCEN, -Ă, crânceni, -e, adj. Cumplit, îngrozitor, înverșunat, aprig, crud, violent, nemilos; crâncenit. – Et. nec. adjectiv crâncen

crîncen (crấncenă), adj. – Crud, cumplit, atroce, sîngeros, nemilos. – Var. crinced. Sl. krąčina (Miklosich, Slaw. Elem., 27; Cihac, II, 81; Byhan 316; Löwe 45; Graur, Rom., LIII, 384), care apare numai cu sensul de „epilepsie”, dar care trebuia să însemne și „turbare, furie”, cf. krąčinjati sę „a turba”, rus. kryčenji „violent” (Skok 67). – Der. (în)crîncena, vb. (a înspăimînta, a teroriza); crîncenie, s. f. (cruzime, ferocitate). adjectiv crîncen

crî́ncen, -ă adj. (vsl. kroncenyĭ [dedus din rus. krúčenyĭ, înverșunat], d. krončina, holeră). Crunt, grozav, înverșunat: luptă crîncenă. Adv. În mod crîncen. adjectiv crîncen

crấncen adj. m., pl. crấnceni; f. crấncenă, pl. crấncene adjectiv crâncen

crâncen a. cumplit, grozav: luptă crâncenă. [Slav. KRÕCĬNA, mânie (cf. a se încrâncena)]. adjectiv crâncen

CRẤNCEN, -Ă, crânceni, -e, adj. Cumplit, îngrozitor, înverșunat, aprig, crud, violent, nemilos; crâncenit. – Et. nec. adjectiv crâncen

CRÎNCÉN, -Ă, crînceni, -e, adj. Cumplit, îngrozitor, înspăimîntător, înverșunat, aprig, crud, feroce, violent, nemilos. In lupta crîncenă care se dă pe plan ideologic între capitalism și socialism, Întărirea continuă a ideologiei socialiste, combaterea necruțătoare a putredei ideologii bur­gheze constituie o condiție principală a victoriei ideologiei clasei muncitoare. CONTEMPORANUL, S. II, 1953, nr. 329, 1/1. Îți sînt mamă, te-am făcut și te-am crescut în crîncene nevoi. CONTEMPORANUL, VII 504. Pavel ízbind cu picioa­rele în sobă, o și darmă la pămînt. Și în buimăceala aceea, trezindu-se cu Ion față-n față, unde nu se încinge între dînșii o bătaie crîncenă. CREANGĂ, A. 112. F i g. Toroioagă, cale grea, Crîncenă-i costișa ta, Fără brad, fără izvor, Fără nici un firișor, Numa piatră și zănoagă Și steiuri de stîncă seacă... DEȘLIU, M. 63. ◊ (Adverbial) Cîrmuindu-și crîncen Șargul de zăbale, Și-l aruncă fulger Pe întoarsă cale. TOMA, C. V. 101. Din naltul cerdac, împă­ratul Dă vîntului părul său nins Și crîncen rotește privirea Pe crunt înnoratul întins. TOMA, C. V. 65. Oh! Vlade, cît de crîncen ți-a greșit, Iart-o, scap-o. DAVILA, V. V. 174. adjectiv crîncen

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului crâncen

crâncen   masculin feminin
nearticulat articulat nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular crâncen crâncenul crâncenă crâncena
plural crânceni crâncenii crâncene crâncenele
genitiv-dativ singular crâncen crâncenului crâncene crâncenei
plural crânceni crâncenilor crâncene crâncenelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z