cotângan definitie

cotî́ng și -gán m. (gep. înrudit cu sued. kotting, baĭetan. Dic. 180 și Altgerm. 40). Trans. Băĭetan. (În GrS. 6, 235: coting, fecĭoraș de vre-o [!] 15-18 anĭ). substantiv masculincotîng

COTÂNGÁN, cotângani, s. m. (Reg.) Băiat între 14 și 17 ani; băiețandru. – Cf. magh. katáng. substantiv masculincotângan

cotângán (reg.) s. m., pl. cotângáni substantiv masculincotângan

COTÂNGÁN, cotângani, s. m. (Reg.) Băiat între 14 și 17 ani; băiețandru. – Cf. magh. k a t á n g. substantiv masculincotângan

COTÎNGÁN, cotîngani, s. m. (Regional) Băiat între 14 și 17 ani; băiețandru, adolescent. Copilul cel luat de suflet era acum cotîngan (junișor). RETEGANUL, P. V 82. substantiv masculincotîngan