reduceri si promotii 2018
Definitie costum - ce inseamna costum - Dex Online

costum definitie

COSTÚM, costume, s. n. 1. Îmbrăcăminte bărbătească compusă din haină și pantaloni (și din vestă). ♦ Îmbrăcăminte femeiască compusă din fustă și jachetă; taior. 2. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte la anumite ocazii. 3. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei regiuni, unei epoci etc.; port. – Din fr. costume. substantiv neutru costum

COSTÚM s.n. 1. Îmbrăcăminte completă (formată din haină și pantalon la bărbați, sau din fustă și jachetă la femei). 2. Fel de îmbrăcăminte care se poartă în anumite ocazii. 3. Îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei epoci etc. [Pl. -me. / < fr. costume, cf. it. costumeobicei, datină]. substantiv neutru costum

*costúm n., pl. e și urĭ (fr. costume, d. it. costúme, din lat. consuetúdo, -údinid, obișnuință). Port, îmbrăcăminte: costum național. substantiv neutru costum

costúm s. n., pl. costúme substantiv neutru costum

costum n. 1. mod de a se îmbrăca; 2. îmbrăcăminte de uniformă, de ceremonie, de teatru. substantiv neutru costum

costúm (costúme), s. f. – Tip de îmbrăcăminte. Fr. costume.Der. costumat, adj.; costumier, s. m., din fr. costumier. substantiv neutru costum

COSTÚM s. n. 1. îmbrăcăminte completă la bărbați sau la femei. 2. fel de îmbrăcăminte care se poartă în anumite ocazii. 3. îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei epoci etc. (< fr. costume) substantiv neutru costum

COSTÚM, costume, s. n. 1. Ansamblu de piese vestimentare (sacou și pantaloni sau sacou și fustă) pentru bărbați sau pentru femei. 2. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte la anumite ocazii. 3. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte caracteristică unui popor, unei regiuni, unei epoci etc.; port2. – Din fr. costume. substantiv neutru costum

COSTÚM, costume, s. n. 1. Îmbrăcăminte bărbătească (haină și pantaloni). El ducea în spate, peste costumul bleu­marin, o aspră traistă țărănească. BOGZA, C. O. 25. A apărut un copil, aducînd în brațe un costum negru. SAHIA, N. 99. ♦ Îmbrăcăminte femeiască compusă din fustă și jachetă; taior. 2. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte la anumite ocazii. V. ținută. Adu costumele de baie. SEBASTIAN, T. 44. Umbla ori în halat de spital, ori în costum de turism cu bocanci grei, cu talpa de cauciuc. BART, E. 375. 3. (Glumeț) Doar o gărgăriță mică Blestemîndu-și zilele Necăjită cere sfatul Unei molii tinere Că i-a dispărut bărbatul în costum de ginere. TOPÎRCEANU, S. A. 66. 4. (Cu determinări) Fel de îmbrăcăminte caracte­ristic unui popor, unei regiuni, unei epoci etc.; port. Costum național.Vizitiul, in vechi costum rusesc. NEGRUZZI, S. I 37. substantiv neutru costum

costum de cherestea / de placaj expr. coșciug. substantiv neutru costumdecherestea

în costumul lui Adam și Eva expr. (glum.d. un cuplu) nud; complet dezbrăcat. substantiv neutru încostumulluiadamșieva

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului costum

costum   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular costum costumul
plural costume costumele
genitiv-dativ singular costum costumului
plural costume costumelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z