cosmic definitie

CÓSMIC, -Ă adj. Referitor la cosmos, din cosmos. ◊ Radiații cosmice = radiații ionizate de origine interstelară, cu o mare putere penetrantă care ajung pe Pământ; spațiu cosmic = spațiu interplanetar. [Cf. fr. cosmique, lat. cosmicus, gr. kosmikos]. adjectivcosmic

CÓSMIC, -Ă adj. 1. referitor la cosmos, din cosmos; universal. ♦ raze ĕ = radiații ionizate cu o mare putere penetrantă, care străbat atmosfera în direcție aproape verticală; spațiu ~ = spațiu interplanetar; radiație ~ă = radiație corpusculară și electromagnetică din spațiul cosmic. 2. (fig.) de proporții fantastice. (< fr. cosmique, lat. cosmicus) adjectivcosmic

*cózmic, -ă adj. (vgr. kosmikós, d. kósmos, lume). Relativ la univers: fenomen cozmic (ca apusu soareluĭ): Se zice și despre răsăritu și apusu uneĭ stele cînd se întîmplă odată cu al soareluĭ: răsărit cozmic. adjectivcozmic

cósmic adj. m., pl. cósmici; f. cósmică, pl. cósmice adjectivcosmic

cosmic a. relativ la univers: fenomen cosmic. adjectivcosmic

CÓSMIC, -Ă, cosmici, -ce, adj. Care ține de cosmos, privitor la cosmos. ◊ Raze cosmice = radiații ionizate cu mare putere de pătrundere, care străbat atmosfera în direcție aproape verticală. Spațiu cosmic = spațiu infinit în care se află planetele, stelele, galaxiile etc.; spațiu interplanetar; p. ext. spațiul din afara planetei noastre. Radiație cosmică = radiație corpusculară sau electromagnetică provenită din spațiul cosmic. – Din fr. cosmique. adjectivcosmic

CÓSMIC, -Ă, cosmici, -e, adj. Care ține de cosmos. Sistemul cosmic. ▭ Neîntrerupta și cosmica lor [a munților) talăzuire izbutește să mute liniă, privirii de fiecare dată, ducind-o de pe o culme pe alta. BOGZA, C.O. 19. Raze cosmice = radiații ionizate, cu mare putere de pătrundere, care străbat atmosfera. Spațiu cosmic = spațiu inter­planetar. adjectivcosmic