corsar definitie

credit rapid online ifn

CORSÁR s.m. Navă particulară înarmată, care, cu învoirea guvernului său, atacă navele inamice; comandant al unei astfel de nave. ♦ (P. ext.) Pirat. [Cf. it. corsaro, fr. corsaire]. substantiv masculincorsar

corsár (corsári), s. m. – Pirat. – Var. (înv.) cursariu. It. corsaro, fr. corsaire, și înainte (sec. XVIII) din ngr. ϰουρσάρις. substantiv masculincorsar

credit rapid online ifn

CORSÁR s. m. navă particulară înarmată, care, cu învoirea guvernului său, ataca navele inamice; comandant al unei astfel de nave; (p. ext.) pirat. (< it. corsaro, fr. corsaire) substantiv masculincorsar

*corsár m. (fr. corsaire, d. it. corsaro, d. corsa, cursă, alergătură. V. cursier și hînsar). Pirat, hoț de mare saŭ de fluviŭ. substantiv masculincorsar

corsár s. m., pl. corsári substantiv masculincorsar

corsar m. 1. pirat; 2. vas înarmat de particulari, dar cu autorizarea Statului, spre a da goană vaselor comerciale ale unei națiuni dușmane. substantiv masculincorsar

CORSÁR, corsari, s. m. (În trecut) Corabie înarmată aflată în proprietatea particulară a unei persoane, care, cu învoirea guvernului, ataca și jefuia vasele inamice. ♦ Comandant al unei astfel de corăbii; p. ext. pirat, hoț de mare. – Din it. corsaro, fr. corsaire. substantiv masculincorsar

CORSÁR, corsari, s. m. (În trecut) Comandant al unei nave particulare înarmate, care în timp de război, cu permisiunea guvernului său, ataca vasele inamice; p. ext. pirat, hoț de mare. Keir din Alger era... un olandez care se turcise după ce fusese cel mai sîngeros corsar. CAMIL PETRESCU, T. II 179. ◊ (Adjectival) Vas corsar. substantiv masculincorsar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicorsar

corsar  substantiv masculin nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corsar corsarul
plural corsari corsarii
genitiv-dativ singular corsar corsarului
plural corsari corsarilor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z