COROZIÚNE s.f. 1. Proces de alterare, de atacare chimică sau electrochimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă și bazică. 2. (Geol.) Eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase. [Var. corosiune s.f. / < fr. corrosion]. substantiv feminincoroziune
COROZIÚNE s. f. 1. degradare chimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă sau bazică. 2. eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase. 3. (fig.) distrugere progresivă. (< fr. corrosion) substantiv feminincoroziune
*coroziúne f. (lat. corrósio, -ónis. V. eroziune). Acțiunea de a coroade, roadere. substantiv feminincoroziune
coroziúne (-zi-u-) s. f., g.-d. art. coroziúnii; pl. coroziúni substantiv feminincoroziune
COROZIÚNE, coroziuni, s. f. Proces chimic sau electrochimic de degradare, exercitat la suprafața corpurilor metalice de către oxigenul din aerul umed sau de diverse substanțe chimice. ♦ Proces de eroziune a suprafeței unor roci sub acțiunea apelor, a vântului etc. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. corrosion. substantiv feminincoroziune
coroziune substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | coroziune | coroziunea |
plural | coroziuni | coroziunile | |
genitiv-dativ | singular | coroziuni | coroziunii |
plural | coroziuni | coroziunilor |