corlire definitie
- Vezi aici mai multe rimecorlire
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucor
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cure
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuire
corlí (-lésc, -ít), vb. – A (se) cufunda în apă, a (se) da la fund. Creație expresivă ca în toate vb. terminate în -li: pentru rădăcina expresivă, cf. corcodel. – Der. corlă, s. f. (păsări acvatice, care în alte regiuni se numesc corcodel: Gallina chloropus, Colymbus glacialis), al căror nume este în legătură, după Iordan, Arhiva, XXXIII, 40, cu rus. kurlan „stîrc” (pentru caracterul său expresiv, cf. DAR). Cihac, II 73, se gîndea fără nici un temei, la pol. kulik „pescăruș”; iar Scriban, la fr. courlieu, courlis, cuvinte de asemenea expresive, cf. Battisti, II, 912. substantiv feminincorli
corlí (-lésc, -ít), vb. – A (se) cufunda în apă, a (se) da la fund. Creație expresivă ca în toate vb. terminate în -li: pentru rădăcina expresivă, cf. corcodel. – Der. corlă, s. f. (păsări acvatice, care în alte regiuni se numesc corcodel: Gallina chloropus, Colymbus glacialis), al căror nume este în legătură, după Iordan, Arhiva, XXXIII, 40, cu rus. kurlan „stîrc” (pentru caracterul său expresiv, cf. DAR). Cihac, II 73, se gîndea fără nici un temei, la pol. kulik „pescăruș”; iar Scriban, la fr. courlieu, courlis, cuvinte de asemenea expresive, cf. Battisti, II, 912. verb tranzitivcorli
corlì v. a (se) cufunda, a (se) adânci. [V. corlă]. verb tranzitivcorlì
CORLÍ, corlesc, vb. IV. Tranz. și refl. (Reg.) A (se) cufunda în apă, a (se) da la fund. – Din corlă. verb tranzitivcorli
corlí (a ~) (reg.) vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. corlésc, imperf. 3 sg. corleá; conj. prez. 3 să corleáscă verb tranzitivcorli
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicorlire
| corlire | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | corlire | corlirea |
| plural | corliri | corlirile | |
| genitiv-dativ | singular | corliri | corlirii |
| plural | corliri | corlirilor | |