coriu definitie

credit rapid online ifn

1) cor n., pl. urĭ (rus. korĭ). Mold. Pojar, iler, un fel de vărsat ușor caracterizat pin [!] niște bubulițe roșiĭ pe pele [!]: ĭ-a murit o fată de cor (Sov. 227). – În nord corĭ, fals scris coriŭ. substantiv masculincor

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicoriu

coriu   nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular coriu coriul
plural
genitiv-dativ singular coriu coriului
plural
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z