corindon definitie

CORINDÓN s.n. Piatră prețioasă formată dintr-un oxid natural de aluminiu, cristalizat, aproape tot atât de dur ca diamantul; corund. [< fr. corindon]. substantiv neutru corindon

CORINDÓN s. n. oxid natural de aluminiu, incolor sau divers colorat, aproape tot atât de dur ca diamantul, piatră prețioasă și abraziv. (< fr. corindon) substantiv neutru corindon

*corindón n., pl. oane (d. limba Tamulilor [India de sud] korundam). Min. Un oxid de aluminiŭ (Al2 O3), care e o peatră [!] prețioasă a căreĭ duritate vine îndată după diamant. V. ametist, rubin, safir, smaragd, emeri, spat, topaz. substantiv neutru corindon

corindón s. n. substantiv neutru corindon

corindon n. piatră scumpă, cel mai dur dintre minerale, după diamantul. substantiv neutru corindon

CORINDÓN s. n. Oxid natural de aluminiu, foarte dur, divers colorat, de obicei în nuanțe de albastru și galben, ale cărui varietăți transparente sunt folosite ca pietre prețioase, iar altele, cu aspect de mase granuloase, sunt folosite ca abraziv pentru șlefuire. – Din fr. corindon. substantiv neutru corindon

CORINDÓN s. n. Mineral (oxid de aluminiu) foarte dur, care se găsește în calcare cristaline sau în nisipuri (putîndu-se prepara și pe cale artificială); unele varietăți ale lui (safirul, rubinul, topazul etc.) sînt pietre prețioase, altele, cu aspect de mase grăunțoase (cum este șmirghelul), se întrebuințează pentru șlefuire. substantiv neutru corindon

Sinonime, declinări si rime ale cuvantului corindon

corindon   substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular corindon corindonul
plural corindoane corindoanele
genitiv-dativ singular corindon corindonului
plural corindoane corindoanelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z