COREALITÁTE s. f. Concept estetic și filozofic care implică, în general, ideea simultaneității a două moduri de existență. [Pr.: -re-a-] – Co- + realitate. substantiv feminincorealitate
COREALITÁTE s.f. (Estet.; fil.) Concept care implică, în general, ideea existenței împreună a două moduri de a fi. [Pron. -re-a-. / < co- + realitate]. substantiv feminincorealitate
COREALITÁTE s. f. Concept estetic și filosofic care implică, în general, ideea simultaneității a două moduri de existență. [Pr.: -re-a-] – Co- + realitate. substantiv feminincorealitate
corealitate substantiv feminin | nearticulat | articulat | |
nominativ-acuzativ | singular | corealitate | corealitatea |
plural | — | — | |
genitiv-dativ | singular | corealități | corealității |
plural | — | — |