cordun definitie
- Vezi aici mai multe rimecordun
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cuco
- Vezi aici mai multe cuvinte care incep cucor
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cuun
- Vezi aici mai multe cuvinte care se termina cudun
CORDÚN s.n. v. cordon. substantiv neutrucordun
cordún n., pl. urĭ și e (rus. rut. kordón, pop. -ún, pol. kordon, d. fr. cordon. V. cordon). Cordon, șir de posturĭ militare (ca la hotare). Gherită soldățească. Numele popular al Bucovineĭ (despărțită de Moldova pintr´un [!] cordon de la 1775 pînă la 1918). – Și cordună, pl. e, cordon militar (Munt. vest). – La Beld. (2286, 2770 și 3107) Cordon, Bucovina. substantiv neutrucordun
CORDÚN s. n. v. cordon. substantiv neutrucordun
Cordun n. nume dat de Moldovenii Bucovinei cedată Austriei în 1775. [Lit. cordon sau graniță]. temporarcordun
Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicordun
| cordun substantiv neutru | nearticulat | articulat | |
| nominativ-acuzativ | singular | Cordun | — |
| plural | — | — | |
| genitiv-dativ | singular | — | — |
| plural | — | — | |