cordar definitie

credit rapid online ifn

cordár n., pl. e (d. coardă). Mold. La vioară, bucata de lemn de care-s legate coardele jos. Firiz, feresteu [!] mic și lat compus numaĭ din lamă (pînză) și un mănunchĭ de lemn. substantiv neutrucordar

cordár s. n., pl. cordáre substantiv neutrucordar

credit rapid online ifn

cordar n. Mold. ferestrăul dogarilor. [V. coardă]. substantiv neutrucordar

CORDÁR, cordare, s. n. 1. Plăcuță de lemn (de abanos) de care sunt legate coardele la instrumentele cu arcuș. 2. Pană de lemn cu care se răsucește coarda fierăstrăului cu ramă pentru a întinde pânza de tăiat; încordător, sucitor. – Coardă + suf. -ar. substantiv neutrucordar

CORDÁR, cordare, s. n. 1. Placă de lemn sau de abanos, aplicată la vioară sau la cobză, de care sînt legate coardele. 2. Pană de lemn cu care se răsucește coarda ferăstrău- Iui pentru a se întinde pînza; încordător, sucitor. substantiv neutrucordar

Sinonime,declinări si rime ale cuvantuluicordar

cordar  substantiv neutru nearticulat articulat
nominativ-acuzativ singular cordar cordarul
plural cordare cordarele
genitiv-dativ singular cordar cordarului
plural cordare cordarelor
Lista de cuvinte: a ă b c d e f g h i î j k l m n o p q r s ș t ț u v w x y z