CORALIÉR, -Ă adj. De coral; format din corali; care are aspectul coralului. [Pron. -li-er. / cf. fr. coralliaires, corallien]. adjectivcoralier
CORALIÉR, -Ă I. adj. referitor la coralieri; format din corali; coralian. II. s. m. pl. antozoare. (< fr. coralliaire/s/) adjectivcoralier
coraliér1 (de coralier2) (-li-er) adj. m., pl. coraliéri; f. coraliéră, pl. coraliére adjectivcoralier
coraliér2 (-li-er) s. m., pl. coraliéri adjectivcoralier
CORALIÉR, -Ă, coralieri, -e, s. m., adj. 1. S. m. (La pl.) Clasă de animale din încrengătura celenteratelor, care se caracterizează prin schelet calcaros; antozoare; (și la sg.) animal care face parte din această clasă și care trăiește izolat sau în colonii. 2. Adj. De coralieri (1), care are caracterul coralierilor; format din coralieri. [Pr.: -li-er] – Din fr. coralliaire. adjectivcoralier
CORALIÉR, coralieri, s. m. Animal din încrengătura celenteratelor care are un schelet calcaros și trăiește izolat (v. actinie) sau în colonii (v. coral). – Pronunțat: -li-er. adjectivcoralier
CORALIÉRI s.m.pl. Clasă de animale celenterate marine cu schelet calcaros, care trăiesc izolate; (la sg.) animal din această clasă. [Pron. -li-eri, sg. coralier. / < fr. coralliaires]. adjectivcoralieri
coralier adjectiv | masculin | feminin | |||
nearticulat | articulat | nearticulat | articulat | ||
nominativ-acuzativ | singular | coralier | coralierul | coralieră | coraliera |
plural | coralieri | coralierii | coraliere | coralierele | |
genitiv-dativ | singular | coralier | coralierului | coraliere | coralierei |
plural | coralieri | coralierilor | coraliere | coralierelor |